Image:
Orientarea politică a Republicii Moldova către integrarea în Uniunea Europeană a redeschis porțile către parteneriatele tradiționale pe care țara noastră le-a avut în trecut, în domeniul securității naționale.
Din cauza războiului și a amenințărilor multiple, care pun presiune pe întreg continentul european, pachetul de asistență externă pentru sistemul de securitate națională, care a inclus și intervenția pentru criza refugiaților din Ucraina, ajunge la un număr cu 10 cifre, numai pentru ultimul an.
Partenerii externi și Moldova au avut în vedere o infuzie de capital și expertiză care s-a axat pe creșterea capabilităților de acțiune al sistemului de apărare, afacerilor interne, tehnologiei, intelligence-ului și a celorlalte instituții de aplicarea a legii.
Plecând de la intervenția financiară imediată în criza refugiaților, unde a fost necesar un răspuns prompt în gestionarea fluxului major de persoane în frontiera de stat, ridicarea infrastructurii pentru a oferi cazare și a asigura condiții pentru un trai decent, și ajungând până la sisteme de consolidare a capacităților de apărare a Republicii Moldova prin dezvoltarea sistemului de supraveghere a spațiului aerian, a mobilității, precum și a capabilităților de comunicații ale Armatei Naționale.
Astfel, Armata Națională, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), a beneficiat de o asistență de 47 de milioane de euro începând cu anul 2021. Asistența a constat din echipamente medicale și de geniu, pentru a ajuta autoritățile civile în situații de criză sau de urgență. Anul acesta, Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene a aprobat un nou pachet de asistență pentru Armata Națională, în valoare de 40 de milioane de euro, destinat consolidării capacităților de apărare a Republicii Moldova. Contribuția statelor europene și a UE va continua și pe viitor.
De asemenea, Afacerile interne, care au fost sub presiune din prima clipă de război, au fost și ele în atenția partenerilor internaționali, cu bugete însumate la peste 42 de milioane de euro, doar pentru anul 2022.
Aici, sprijinul extern a avut o paletă largă de abordare a domeniilor de intervenție. Plecând de la asigurarea independenței energetice pentru a scăpa de șantajul Rusiei cu blackout, sistemul afacerilor interne a fost dotat cu zeci de generatoare electrice, ca sursă alternativă de energie. Astfel, s-a reușit funcționarea în regim continuu a punctelor de trecere a frontierei de stat, a serviciului de urgență 112, a stațiilor de salvatori și pompieri, a inspectoratelor de poliție, pentru ca cetățenii să nu aibă de suferit de pe urma întreruperilor de energie electrică. Totodată, taberele temporare pentru refugiați și centrele de cazare au fost asigurate cu căldura și energia electrică.
De asemenea, a fost modernizată infrastructura și asigurată eficiența energetică a unor subdiviziuni ale poliției de frontieră și a unor sedii ale poliției naționale prin reconstrucția unor sectoare, reparații, dotări cu tehnică pentru consolidarea eficienței energetice. Totodată, a fost creat un nou punct de frontieră cu România.
Mobilitatea structurilor de securitate a fost sporită, în cazul MAI cu peste 150 de automobile și autospeciale. În dotarea IGPF au intrat tehnologii de ultimă oră în ce privește supravegherea frontierei de stat de la sol și din aer, dispozitive IT pentru scanarea documentelor, precum și alte facilități de conectare la baze de date internaționale.
La rândul său, Poliția națională a beneficiat din partea partenerilor de o infuzie de tehnologie pentru laboratorul de criminalistică, tehnologie de marcare a armamentului pentru operaționalizarea Registrului Național al Armelor, softuri specializate pentru alte domenii specifice de activitate.
Dacă intervenția prin finanțare a statelor occidentale nu ar fi existat, Republica Moldova ar fi rezistat cu greu provocărilor generate de presiunile războiului de la frontieră și șantajului energetic care a diminuat bugetul de stat.
Totodată, toate structurile din sistemul național de securitate au beneficiat de schimburi de experiență și instruiri în domeniile de activitate și au efectuat vizite de informare la instituții omoloage din țările partenere. De asemenea, exerciții tactice care au pus la un loc experiența, tehnologia de ultimă oră și lucrul în sistem integrat interinstituțional și multinațional au fost organizate atât pe teritoriul național dar și în alte țări partenere.
Intervenția statelor europene în sistemul de securitatea națională al R Moldova demonstrează pe de o parte recunoașterea capabilităților noastre de dezvoltare, precum și integrarea țării noastre în sistemul european de securitate, cuprinzând deja R. Moldova ca țară candidat la aderarea în UE.
Organizarea Summitului CPE pe data de 1 iunie reprezintă pentru R. Moldova un mesaj clar și direct care arată că țara noastră este pregătită să aibă în grijă toți demnitarii de nivel înalt ai Europei, că Moldova este producător de securitate la nivel internaționale și ca deja, țara noastră face parte din familia european a structurilor de securitate. Iar noi, dincolo de inconveniențele provocate de trafic și ambuteiaje, avem datoria să privim în viitor la beneficiile pe care le aduce acest Summit pentru creșterea calității vieții pentru fiecare dintre noi.
